Sticla la cabină: grosime, securizare, tratamente

Sticla unui paravan de duș nu este doar „o foaie transparentă”. Ea trebuie să fie stabilă, sigură la șoc, ușor de întreținut și compatibilă cu feroneria și geometria băii. Decizia corectă combină grosimea potrivită, tipul de securizare și tratamentele de suprafață. În continuare, un ghid clar pentru alegeri fără regrete.

Grosimea corectă: 6, 8 sau 10 mm?

Alegerea grosimii influențează rigiditatea, greutatea și tipul de feronerie disponibil.

• 6 mm – suficient pentru panouri mici sau uși cu rame; mai ușoară, mai accesibilă.
• 8 mm – standardul echilibrat la panouri medii/înălțimi uzuale; senzație solidă.
• 10 mm – pentru walk-in mari, fără rame sau cu rigidizare minimă; necesită feronerie robustă.

Greutatea crește rapid (aprox. 2,5 kg/m² per mm). Ușile batante la 10 mm cer balamale calibrate și fixări perfecte; altfel apar „lăsări” și reglaje frecvente.

Margini și planeitate

Sticla cu margini șlefuite și lustruite uniform reduce riscul așchiilor la montaj. Planeitatea (fără „valuri”) contează la sisteme fără rame: reflexiile trebuie să rămână drepte. Cere fișe de calitate și toleranțe declarate.

Securizare: securizată (tempered) sau laminată?

„Securizată” nu înseamnă invincibilă, ci că se rupe în fragmente mici mai puțin periculoase. „Laminată” adaugă o folie între două foi.

Sticlă securizată (călită)

Este încălzită și răcită controlat; capătă rezistență mecanică și termică superioară. La impact puternic, se fragmentează în granule relativ blânde. E opțiunea standard pentru cabinele rezidențiale.

Sticlă laminată (cu folie)

Două foi lipite printr-o folie (PVB/EVA). Dacă una cedează, fragmentele rămân atașate filmului. Greutate mai mare, preț mai ridicat, dar plus de siguranță și izolare fonică. Utilă lângă căzi/în spații cu trafic intens sau când vrei intimitate (folii colorate/opace).

Securizată + tratament termic de relaxare

Pentru a limita riscul rar de auto-spartură (includeri de sulfiți), unii producători fac „heat soak test”. Crește costul, dar scade evenimentele imprevizibile la montaj sau în exploatare.

Tratamente de suprafață: hidrofob, anticalcar, optică

Tratamentele nu sunt magie, dar schimbă radical ușurința curățării și aspectul în timp.

Hidrofob/“easy-clean”

Creează un film care reduce aderența picăturilor și a săpunului. Variantele încorporate la fabrică sunt mai durabile decât spray-urile aplicate după montaj. Beneficiu practic: ștergere mai rară, mai puține „umbre” de calcar.

Opțiuni optice: clară, extra-clară, fumurie

• Clară: maximă lumină, ușor de asortat.
• Extra-clară (low-iron): reduce tenta verzuie la muchii, ideală lângă piatră albă.
• Fumurie/bronze: mai multă intimitate, reflexii mai blânde; cere lumină bună.

Tratamente anticalcar și întreținere

Un strat anticalcar scurtează timpul de curățare, dar nu îl elimină. Folosește racletă după duș și soluții blânde (pH ușor acid) săptămânal. Evită bureții abrazivi: pot lăsa luciu local pe finisaje mate.

Compatibilitatea cu feroneria și etanșarea

Sticla trebuie aleasă împreună cu feroneria; altfel, ajungi la reglaje permanente sau infiltrații.

Balamale, role, profile

Greutatea și grosimea dictează modelul de balamale/role. La culisante, rolele din alamă/inox cu rulmenți protejați rezistă mai bine în baie. Profilele „warm edge” la contur pot îmbunătăți etanșarea și rigiditatea.

Etanșare la bază: cădiță vs. rigolă

La cădițe, profilul inferior returnează apa în cuvă. La rigole, absența pragului cere prag optic (5–10 mm) sau profil picurător, pante de 1,5–2% și garnituri bine poziționate. O sticlă prea grea fără rigidizare = vibrații și picurare laterală.

Garnituri și compatibilitate chimică

Folosește silicon sanitar neutru la piatră naturală și finisaje sensibile. Unele solventuri atacă tratamentele hidrofobe; verifică fișa de compatibilitate. Hidratarea garniturilor cu spray de silicon la 2–3 luni menține presiunea de contact.

Personalizare și toleranțe: când standardul nu ajută

Pereți ușor neverticali, glafuri, decupaje pentru mobilier – toate împing spre sticlă la comandă.

Decupaje, trapezări, înălțimi atipice

Orice decupaj crește costul și necesită măsurători impecabile. Pentru abateri de colț (89–91°), trapezarea controlată e mai curată decât „umpluturi” cu silicon. Înălțimile mari (peste 200 cm) cer rigidizare superioară.

Măsurători corecte și fișe tehnice

Măsoară după finisaje definitive (faianță chituită, pante finale). Verifică intervalele de montaj ale profilului, grosimea acceptată și pozițiile de prindere. Confirmă în scris dacă dimensiunile sunt „la finisat” sau „la muchie de profil”.

Siguranță la montaj

Sticla securizată nu se găurește/șlefuiește pe șantier. Orice ajustare se decide înainte de producție. La ridicări verticale în spații mici, protejează muchiile și colțurile cu distanțiere.

Listă scurtă de verificare înainte de comandă

• Dimensiuni în 3 puncte pe lățime + înălțime; notează minimul
• Verificare plumb pereți și unghiuri colțuri
• Alegere grosime vs. tip deschidere (6/8/10 mm)
• Tip securizare: securizată sau laminată (cu/ fără heat-soak)
• Tratamente: hidrofob, opțiuni optice (clar/extra-clar/fumurie)
• Compatibilitate feronerie + etanșare (prag optic/profil picurător)
• Fișe de întreținere și compatibilitate chimică

Greșeli frecvente și cum le eviți

Cea mai comună greșeală este alegerea „doar după poză”. Fără analiza pereților, pantelor și a feroneriei, apar ajustări cu silicon în exces, uși care „mușcă” șina sau vibrații la walk-in. Nu sacrifica securizarea sau tratamentul hidrofob pentru economii minore – costul este întreținere și reparații.

Când merită să chemi un specialist

Dacă pereții nu sunt în toleranțe, dacă intrarea e îngustă sau dacă vrei uși pivotante grele, apelul la un specialist în măsurători și montaj te scapă de sticlă refăcută și re-siliconări. O curățare profesională înainte de reetanșări prelungește viața finisajelor.